Arhitectură Dicționar

campanilă

Campanila este o clopotniţă în formă de turn înalt şi zvelt, pe lângă o biserică sau încadrată construcţiei acesteia, frecventă în arhiterctura italiană din secolele XI-XVI. Primele campanile (secolele VII-X) constau în turnuri rotunde, simple, cu câteva deschideri mici în formă de arcadă, aproape de vârf. Turnul din Pisa reprezintă o versiune elaborată a modelului de început. Stilul veneţian al campanilei consta într-un pilon de susţinere, înalt, pătrat, adesea îngust, cu o clopotniţă în vârf, deasupra căreia se înălţa fleşa, uneori de formă pătrată, cum este cazul celebrei campanile a bazilicii San Marco (secolele X-XII, clopotniţa datând din 1510). Dispărut în vremea Renaşterii, stilul veneţian a renăscut în secolul XIX, deseori în conexiune cu fabrici, locuinţe, instituţii de învăţământ.

campanila

Mai departe

Pe aceeași temă

Dicționar

sanguină

Sanguina este un oxid natural de fier - varietate teroasă-, de un roşu temperat, care se foloseşte din antichitate până în zilele…

Dicționar

hard-edge

Pictura hard-edge este o noţiune lansată în 1958 de criticul de artă Jules Langsner, definind o orientare stilistică, înrâurită de constructivism, dezvoltată…

Dicționar

pop-art

Pop-art, ca orice mişcare artistică, a avut un caracter de reacţie faţă de o situaţie anterioară. În cazul pop-artei, reacţia a fost…

Arhitectură

persiană

Persiana este un dispozitiv de origine orientală, destinat să închidă un gol de fereastră sau de uşă, format dintr-o suită de lamele…

Un gând potrivit

Citatepedia...