Chardin (1699-1779) scapă definiţiilor univoce. Este un membru al Academiei care a ignorat în creaţiile sale principiile pedante promovate de această instituţie. Este un creator propriu, nesubordonat modei, dar în acelaşi timp un remarcabil reprezentant al artei franceze a secolului al XVIII-lea. Este un purtător de cuvânt al tradiţiei franceze, pe care o îmbogăţeşte totodată cu modelele specifice picturii nord-europene. Totuşi Chardin se exprimă în genuri variate, fiind considerat pe bună dreptate maestrul desăvârşit al naturilor moarte, domeniu în care talentul artistului s-a desfăşurat în toată splendoarea lui. Şi nu în ultimul rând, toate tablourile sale - naturile moarte, scenele de viaţă, portretele - emană un farmec irepetabil şi trezesc admiraţie.
Mai departe
Pe aceeași temă
Cinema de artă
The Kiss
O viziune despre sărut, animată de Eva Cvijanovic în cadrul programului pentru tineri cineaşti "Hothouse 7", finanţat de National Film Board of…
Un gând potrivit
Dintotdeauna arta s-a dezvoltat în lupta dintre nou şi vechi, îndeosebi în lupta dintre realism şi diferite alte curente opuse.