Structuri

Aurel Manole este unul dintre cei mai activi artişti ai Filialei UAP Galaţi, de aceea o prezentare a manifestărilor la care a participat nu numai în ţară, dar şi peste hotare - numeroase expoziţii personale şi de grup din Europa, dar şi de pe alte continente - nu mai reprezintă o noutate pentru iubitorii de artă care frecventează vernisajele expoziţiilor de la Galeriile de Artă "Nicolae Mantu". Pe 17 mai 2010 s-a deschis în acest spaţiu a 57-a expoziţie personală a pictorului, expoziţie denumită "Structuri", generic al cărui reper poate fi identificat atât în problemele plastice, cât şi în cele ideatice ale ansamblului de lucrări de pe simeze. Expoziţia poate fi vizitată până pe 6 iunie 2010.

[image:1809:c]Criticul de artă Mariana Tomozei Cocoş spune într-o cronică a expoziţiei: "Aurel Manole a dovedit o reală consecvenţă în dezvoltarea temelor preferate, în adâncirea unor subiecte care-l preocupă şi cărora le pune în valoare mereu noi faţete.
Tema «Colinelor», reluată adesea de pictor o regăsim şi în această expoziţie, tratată diferit. Dacă modul de concepţie al compoziţiei este asemănător cu lucrările realizate în ultimii ani pe această temă, cromatica este nouă.
Artistul menţine acele alcătuiri monolitice ale colinelor, punctate uneori de turla unei biserici, dar paleta părăseşte dominantele de brunuri în favoarea unei game de culori mai pure cu tonalităţi contrastante. În acelaşi timp, tuşele largi fragmentează formele unitare, pătrund în interiorul «structurii» lor, pentru a le descifra mai bine sensul.
De altfel, pentru Aurel Manole aceste «structuri» geologice par să aibă semnificaţia unor tipare originare ale formelor la care revine mereu pe firul timpului, al istoriei, al legendei şi al propriei existenţe.
O noutate în această expoziţie o constituie însă prezenţa persistentă a figurii umane. Ea este materializată atît în siluetele profilate pe fundalul colinelor cît şi în imaginile-portret ce domină multe dintre compoziţii.
Unul dintre personajele imaginate de artist impresionează prin prezenţa monumentală, datorită contrastelor închis-deschis şi masivităţii sculpturale cu care îşi impune privirii mişcarea în spaţiu.
Restul chipurilor, ca şi cel amintit mai sus, întruchipează imagini generice ale unor măşti-personaje tipice de teatru («Arlechin», «Bufonul», «Duet»), sugerînd situaţii, atitudini general-umane prin culoare şi pensulaţie. Culorile contrastante folosite de Aurel Manole ne amintesc personajele expresionismului de început de secol XX; acordurile sunt bine susţinute de acorduri roşu-verde atent prelucrate.
Lucrările şi ansamblul păstrează o notă de prospeţime, dar şi de tensiune, nelinişte, datorită spontaneităţii tuşelor largi, ritmate care dau viaţă lucrărilor."

[image:1786:c]