Pentru întâmpinarea Sfintei Sărbători de Paşti, Muzeul "ASTRA" invită publicul sibian la vernisajele expoziţiilor "Intimitatea unei colecţii..." şi "Despre albul îngerilor", care au loc pe data de 9 aprilie 2009, prima la Casa Artelor, ora 12:00, iar a doua la Casa Hermes, ora 13:00.
Expoziţia intitulată "Intimitatea unei colecţii..." dezvăluie frumuseţea icoanelor pictate pe sticlă, reprezintă fragmente de mărturisire prin culoare, linie, semn, simbol, tradiţie şi, mai presus de toate, credinţă, şi relaţia intimă a pictorului-iconar cu lumea sfinţilor. Totodată, după cum ne face cunoscut Ada Maria Popa de la Muzeul Civilizaţiei Transilvane "Astra", în discursul expoziţional se întrepătrunde, nu întâmplător, şi relaţia apropiată dintre muzeograf sau omul de muzeu şi colecţia de icoane pe care o "găteşte" înspre dezvăluire, cu bucurie, publicului-cititor şi iubitor de artă populară.
Au fost selectate 33 de icoane vechi, unele provenind de la iconari anonimi, altele purtând semnături cunoscute, ca Savu Moga şi Matei Ţimforea, icoane de tezaur, cu diferite teme iconografice legate de Patimile, Răstignirea şi Învierea Mântuitorului - toate păstrând frumuseţea şi seninul sufletesc al ţăranului român. Totodată, icoanele reprezintă şi centrele mai importante de pictură pe sticlă: Nicula, Gherla, Ţara Făgăraşului, Ţara Bârsei, Valea Sebeşului şi Mărginimea Sibiului.
Expoziţia este asemenea unei peregrinări de înconjurare a bisericii, de trei ori, în perioada Postului Mare, mai precis în Vinerea Prohodului. Semnele acestei peregrinări în tăcere sunt Praporii pictaţi - Maica Domnului Împărăteasă, Sfântul Arhanghel Mihail şi Sfântul Ierarh Nicolae. Privind dintr-un alt punct de vedere, expoziţia este creionată asemenea unei biserici - case împreună, simbolizată prin stâlpii de casă.
Icoanele sunt acele spaţii de comunicare sufletească dincolo de timpul concret şi înţelegerea noastră măsurabilă. Pătrunzând imaginea ei sfinţită, găsim libertatea inimii de a simţi, de a trăi, gustând o picătură din Veşnicia neînţeleasă cu mintea omenească. Se poate vorbi, astfel, despre intimitatea noastră, a fiecăruia, cu lumea sfinţilor, care este îngăduită prin dorinţa curată, sinceră şi adevărată...
O altă intimitate atinsă de tematica expoziţiei este starea de libertate în care poate intra muzeograful - desenator de expoziţie. Omul de muzeu este aruncat în povestea fiecărui obiect de patrimoniu găsit sub un număr de inventar în depozitul unei colecţii. Acest obiect - icoană, potir, prapor, iie, foaie de culme, stâlp de casă -, în tăcerea lui aparent "colbuită" de vreme şi dincolo de semnătura de autor sau datările fericite, spune o poveste. Reprezintă o lume trăită, un întreg ciorchine de relaţii, de gânduri şi sentimente, putând fi o radiografie de mentalitate, de obicei, de context istoric sau o experienţă sufletească greu de înţeles.
Perioada Postului Mare, cea mai frumoasă vreme, în care inimile şi gândurile se descătuşează prin sincera trăire şi se adâncesc în pătrunderea tăcerii, este sugerată în expoziţie şi prin praporii mersului încontinuu, înconjurarea ce se întâmplă în Vinerea Mare a Plângerii, a Prohodului. Stâlpii de casă au menirea de a strânge într-o biserică, casa sufletului nostru, spaţiu de tradiţie păstrată şi transmisă dincolo de timpuri...
[group:c:s=1][thumb:1383:l][thumb:1382:l][thumb:1379:l][thumb:1376:l][thumb:1381:l][thumb:1378:l][thumb:1377:l][thumb:1380:l][thumb:1375:l][thumb:1374:l][thumb:1373:l][/group]
Din expoziţia de icoane se merge spre cealaltă, pregătită la Casa Hermes, cea care este o adăugare a celei dintâi, întâlnind pe drum tinerele încondeietoare de ouă din Bucovina şi Buzău, dornice să împărtăşească din tainele artei lor şi despre semnele şi simbolurile dantelei de pe coaja oului, minuscul locaş al începutului, al naşterii - "fărâmitură" a Învierii. În catacombele de la Casa Hermes vor putea fi admirate 33 de cămăşi femeieşti, bărbăteşti, de copil, ii de sărbătoare, din Colecţia de Port-Textile a Muzeului "Astra". În centrul rotundului, înconjurat de iile ca nişte trupuri îngereşti, se află candelabrul de biserică, în ciorchine de strugure a Viţei-de-Vie, o piramidă cu vârful în jos, cum este văzută Grădina Împărătească...
[group:c:s=1][thumb:1369:l][thumb:1368:l][thumb:1367:l][thumb:1371:l][/group]
