Cabinetul de desene şi gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă în perioada 20 iunie - 30 noiembrie 2012 expoziţia "Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI-XIX", deschisă în cadrul Galeriei de Artă Europeană, în sălile dedicate expunerii de arte grafice.
[image:2356:c:w=400]
Expoziţia cuprinde 46 de gravuri realizate în secolele XVI-XIX de artişti italieni, francezi, englezi sau din Ţările de Jos, ale căror compoziţii prezintă subiecte sau motive inspirate din antichitatea clasică - în principal din monumentele şi sculpturile Romei antice, scoase la lumină de marile descoperiri arheologice încă din epoca Renaşterii.
Gravurile având ca subiect vestigiile antichităţii clasice, monumente, sculpturi sau motive decorative, s-au bucurat în secolul XVI de o mare popularitate. Răspândindu-se rapid în întreaga Europă, ele au devenit un important izvor de documentare şi inspiraţie pentru istorici, arheologi, arhitecţi şi artişti plastici. Cariera acestui gen de stampe s-a prelungit până în secolul XIX, încheindu-se doar odată cu apariţia fotografiei.
Unii gravori au încercat să reprezinte cât mai fidel ruinele antice, propunându-şi chiar o reconstituire a monumentelor clasice în integritatea lor originară, pe când alţii au interpretat vestigiile antichităţii cu mai multă sau mai puţină libertate, creând compoziţii în spirit antic sau fantezii cu motive imaginare pe marginea miturilor şi a elementelor decorative antice.
[image:2355:c:w=400]
Lucrările prezentate în expoziţie au fost realizate în tehnica gravurii cu dăltiţa sau în acvaforte, de maeştri care au ştiut să exploateze creativ mijloacele de expresie ale artei gravurii, rezultând opere de o mare originalitate.
Dintre lucrările care se remarcă în expoziţie menţionăm: planşa lui Pietro Bartoli (c.1635 -1700) reprezentând înfrângerea lui Decebal, din seria care reproduce scenele de pe Columna lui Traian; peisajele cu ruinele romane ale lui Stefano della Bella (1612-1664); planşe realizate de François Perrier (1590-1650), din faimoasele sale serii de gravuri după statuile şi reliefurile antice, alături o stampă datorată unui copist, provenind din una dintre ediţiile olandeze ale operei lui Perrier; gravurile de secol XVIII şi XIX după „Liber Veritatis”, culegerea de desene rămase de la Claude Lorrain; sau planşele de mari dimensiuni din suita Vedute di Roma create de Giovanni Battista Piranesi (1720 - 1778), alături de ruinele de pe Acropole în viziunea unui gravor italian din secolul al XIX-lea.
[image:2357:c:w=400]
