Vineri, 9 august 2013, la ora 12:00, este vernisată la Casa Hermes din Sibiu expoziţia "Ada Kaleh. Insula din suflet", rezultatul colaborării interinstituţionale şi a cercetărilor de arhive şi de colecţie, realizate de către muzeografii Complexului Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu şi cei ai Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti. La vernisaj va fi prezentă şi o delegaţie din localitatea Sviniţa, judeţul Mehedinţi, de teritoriul căruia aparţinea în trecut insula Ada Kaleh, şi unde au s-au stabilit mulţi dintre foştii insulari. Zona este cunoscută pentru smochinii proveniţi din Ada Kaleh şi aclimatizaţi la Sviniţa, unde anual are loc un Festival al Smochinelor.
Alături de comunităţile rurale din judeţele Bihor şi Călăraşi, reprezentanţii judeţului Mehedinţi sunt invitaţi speciali ai Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, ce se va desfăşura în perioada 9 - 11 august 2013 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
Aspecte fascinante ale vieţii pe insulă sunt ilustrate prin artefacte, fotografii, cărţi poştale şi ilustrate provenite mai cu seamă din arhivele personale ale foştilor insulari, dar şi din colecţiile Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder” şi ale Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Expoziţia aduce în faţa publicului obiecte (tabachere, cutii de rahat, pipe, fesuri, ibrice de cafea la nisip etc) ce întregesc un tablou istoric, etnografic, antropologic şi cultural al unui spaţiu paradisiac, pe cale să devină mit.
Ada Kaleh („Insula Fortăreață” în limba turcă) a fost o insulă pe Dunăre, acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime și circa 500m lățime. A fost locuită încă din antichitate. În conflictul imperiului habsburgic cu cel otoman, Ada Kaleh a avut o importanță deosebită, din cauza poziției sale strategice. În anul 1689 armata austriacă a construit o fortăreață împotriva Imperiului Otoman.
În următoarele decenii, ocupația insulei Ada Kaleh s-a schimbat de mai multe ori între Austria și Imperiul Otoman. În urma Tratatului de Pace de la Belgrad din 1739, insula a rămas permanent turcilor, cu scurte întreruperi temporare în favoarea austriecilor între anii 1789 și 1791. În anul 1920, Ada-Kaleh a devenit teritoriu românesc.
Majoritatea populației insulei era de origine turcă. Înaintea creării lacului de acumulare de la Porțile de Fier, principalele obiective istorice de pe insulă au fost demolate. Încercarea reclădirii lor în aval pe insula Șimian în anii următori, a fost însă fără succes, majoritatea locuitorilor preferând să se mute în alte regiuni ale României sau să emigreze în Turcia.
