Telamon este denumirea latină, întâlnită prima oară la Vitruviu (De Arhitectura), a motivului sculptural reprezentând varianta masculină a cariatidei. Cu braţele ridicate sau sprijinite pe şolduri într-un efort de susţinere, având rol funcţional sau decorativ, telamonul este întâlnit iniţial, sub numele de atlant, în sculptura greacă. Preluat de romani, revine în decoraţia arhitecturală europeană în epoca neoclasică.
