tentă

Tenta este caracteristica (proprietatea) de bază, definitorie pentru orice culoare - alături de luminozitate şi saturaţie -, care exprimă chiar numele culorii respective: roşu, oranj, galben, verde etc. Tenta este produsă de anumite radiaţii luminoase, măsurabile în lungimi de undă, care variază de la o culoare la alta. Dacă o suprafaţă ne apare colorată în roşu, de exemplu, acea suprafaţă a absorbit radiaţiile care corespund celorlalte şase culori ale spectrului şi reflectă doar radiaţia cu lungimea de undă corespunzătoare roşului - măsurând între aproximativ 650-800 milimicroni; lungimea de undă apare astfel ca factorul definitoriu pentru natura şi calitatea unei culori. De obicei, suprafeţele obiectelor reflectă mai rar benzi înguste şi precis delimitate din spectru, astfel încât ochiul nostru nu percepe tente absolut pure, ci tonuri afectate de culorile alăturate, cu care s-au interferat: verdele, de pildă, devine în aceste cazuri gălbui sau albăstrui etc. În gravură, tenta desemnează suprafeţele unitare plate, în special de griuri şi degradeuri de negru. Tenta plată este pata de culoare distribuită plat, decorativ, fără vibraţie picturală.