Dicționar

normă

Norma este definită de un complex de indicatori, prestabilit, cărora trebuie să li se conformeze executanţii unei construcţii, artiştii, restauratorii etc, pentru ca lucrarea să fie acceptată de comanditar şi să răspundă totodată exigenţelor de ordin tehnic, estetic, conceptual sau ideologic ale unui moment sau ale unei întregi societăţi. De exemplu, normele iconografiei Bisericii răsăritene sunt adunate şi transmise prin Erminie. Fiecare domeniu tehnic îşi stabileşte normele pentru anumite compartimente, în funcţie de specific şi în concordanţă cu cele obligatorii, cu cele din sfere conexe determinate de tipul obiectului sau al acţiunii de realizat (de exemplu, norme de restaurare).

Mai departe

Pe aceeași temă

Dicționar

verdaccio

Verdaccio, din italiană, este culoarea medievală compusă prin amestec fizic, care se folosea la "dat umbre" (Cennino Cennini) sau pentru desenul elementelor…

Dicționar

stampaj

Stampajul este procedeul tehnic al imprimării pe hârtie a imaginii gravate în adâncime prin săparea cu dăltiţa în placa de metal (sau…

Dicționar

retrospectivă

Retrospectiva este o expoziţie cu caracter aniversar, care cuprinde fie întreaga creaţie, fie operele cele mai reprezentative ale unui artist, realizate într-o…

Dicționar

intarsie

Intarsia este o tehnică de incrustaţie în lemn. Intarsia italiană sau mozaicul incrustat în lemn, care provine probabil din dantelăriile est-asiatice în…

Un gând potrivit

Cunoştinţele puţine şi bine mistuite limpezesc conştiinţa, formează o cărare bătută a cugetării, o normă care regulează întreaga viaţă intelectuală. Cunoştinţele pe jumătate percepute introduc un haos în mintea copilului şi rămân un haos chiar când omul îmbătrâneşte.