Imaginaţia flamandă

Hieronymus Bosch (cca 1453-1516) s-a născut după epoca pictorilor flamanzi primitivi, dominată de personalitatea lui Jan van Eyck, şi a murit în momentul în care a început epoca de aur a picturii în Ţările de Jos. Contemporan cu Memling şi Durer, Bosch lucrează exclusiv pe pământul său natal, la Brabant, creând o pictură originală şi fermecătoare, nemaiîntâlnită în arta europeană de până atunci. Au curs tone de cerneală pentru a analiza lumea fantastică şi misterioasă a lui Bosch. Pentru unii este un alienat mintal şi un stricat, pentru alţii un predicator genial, un pictor care s-a inspirat din galeria de monştrii ai Evului Mediu, din imaginarul colectiv flamand şi din arta ilustratorilor. Cercetările contemporane par să indice mai degrabă un artist eretic, dar nu reuşesc să dezvăluie, totuşi, adevăratele enigme ale operei sale. Bosch este omul asfinţitului Evului Mediu, în picturile sale sintetizând credinţele şi fantasmele populare ale epocii pentru a putea reda angoasa vremii: groaza de infern. Folosind colecţia iconografică existentă deja, el inventează noi creaturi. Forţa de creaţie a artistului este dominată de pasiunea moralizatoare. Poate că Bosch a fost cel mai mare predicator al tuturor timpurilor...

Redă video