suprematism

Suprematismul este o formă extremă a abstracţionismului geometric, definită de artistul rus Kazimir Malevici (1878-1935), care este şi iniţiatorul acestei mişcări, ca "o supremaţie a emoţiei pure în artă" şi ca "o eliberare de lumea obiectuală". Teoriile suprematiste afirmă suveranitatea formei abstracte limitată la pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi şi cruce, şi sunt expuse în numeroasele scrieri ale pictorului, opera sa fiind cea mai bună ilustrare a lor.

În 1916, Malevici a publicat un eseu intitulat "De la cubism şi futurism la suprematism" şi, ceva mai târziu, tot el va plasa începuturile suprematismului în 1913. Mult timp considerată ca o dorinţă a lui de a figura în istoria artei abstracte, această afirmaţie se clarifică prin descoperirea recentă a unor texte în care explică faptul că suprematismul "cosmic" (şi abstract) vine după suprematismul "mecanic", care ilustra "viaţa în maşină" şi care corespunde perioadei cubo-futuriste din viaţa lui. Astfel, 1913 ar fi o dată exactă.

Suprematismul are grade, mergând de la forma elementară a pătratului negru pe fond alb, la suprematismul spaţial, colorat, în care forme geometrice umplute cu culoare sunt de regulă dispuse în diagonală pentru a transmite ideea de dinamism. În 1918, expune lucrarea "Pătratul alb pe fond alb", care este un rezultat radical al demersului abstract.

Printre primii suprematişti trebuie citaţi pictorii Pugny, Menkov, Klioun. După 1920, influenţa suprematismului se face simţită în domeniul aplicaţiilor practice, ajungând la interferenţe cu constructivismul şi mediile de la Bauhaus (Şcoală de arhitectură, arte şi meserii), în Germania.