Expoziții Muzee Știri

Călătorie la curtea shogunală

Muzeul Naţional de Artă al României vernisează vineri, 25 iulie 2008, ora 12:00, expoziţia "Călătorie la curtea shogunală. Toyohara Chikanobu (1838-1912). Gravură japoneză din epoca Meiji", organizată de Secţia de Artă Orientală. Curatorul expoziţiei şi autorul catalogului ce însoţeşte expoziţia este Carmen Brad, specialist în arta extrem orientală.

Călătorie la curtea shogunală

Expoziţia cuprinde o selecţie de opere aparţinând unui artist aproape uitat, Toyohara Chikanobu (1838-1912), un gravor important al epocii Meiji (1868-1912), a cărui creaţie a început abia acum să fie revalorizată şi atent studiată de către cercetători. Caracterul monografic şi mai ales recuperator conferă acestei expoziţii un statut special. Majoritatea lucrărilor sunt expuse acum în premieră, cu excepţia câtorva piese incluse în anul 2002 într-o expoziţie de artă decorativă japoneză.

Sunt prezentate gravurile care alcătuiesc o serie faimoasă intitulată "Chiyoda no on-omote" ("Scene din afara Palatului Chiyoda"). Publicată în anul 1897, seria ilustrează diverse evenimente, ceremonii şi activităţi de la curtea shogunală din capitala Edo (Tokyo de astăzi), dintr-o perioadă anterioară epocii Meiji. Muzeul Naţional de Artă al României păstrează în colecţiile sale 30 de tripticuri din cele 32 cât cuprinde în total seria, precum şi dipticul pe care este imprimat cuprinsul. Fiecare triptic este alcătuit din trei foi separate de tip oban tate-e (coală standard mare, pe verticală). Lucrările sunt realizate pe hârtie de bună calitate, în tehnica nishiki-e (imagini de brocart), de imprimare policromă în tuş şi culori de apă.

Epoca Meiji (1868-1912) a reprezentat pentru Japonia momentul unor profunde schimbări în plan politic, social şi cultural. Reformele care încep acum modifică din temelii vechea societate. Guvernarea militară a shogunilor din familia Tokugawa, ce a dominat autoritar ţara între 1615 şi 1868, este abolită, reinstalându-se instituţia imperială, simbol al Japoniei arhaice. În planul artelor, această tranziţie s-a reflectat prin preluarea culturii de tip european, urmată însă destul de repede de o revigorare a interesului pentru istoria şi artele autohtone, pentru păstrarea identităţii culturale.

Seria de gravuri prezentată în expoziţie, singulară în cadrul creaţiei lui Chikanobu, este caracterizată printr-o manieră grafică apropiată stilistic de desenul european, ceea ce o face mai accesibilă publicului occidental. Cu toate acestea, imaginea păstrează nealterate precizia desenului şi decorativismul propriu stilului nipon. Câteva scene reprezentate în această serie se desfăşoară în zona omote a Palatului Chiyoda, dedicată strict primirilor oficiale, ceremoniilor şi audienţelor. Având în vedere că ultimul shogun Tokugawa Yoshinobu nu a locuit în palatul Chiyoda, lucrările pot fi interpretate drept o nostalgică restituire a unui trecut glorios, definitiv apus.

Exceptând seria "Chiyoda no on-omote", în expoziţie sunt prezente şi cîteva lucrări care înfăţişează bijinga (imagini cu femei frumoase), una dintre categoriile tematice cele mai importante în gravura tradiţională. Ele au fost incluse pentru a completa portretul artistic al lui Toyohara Chikanobu, gravor de mare talent, pe nedrept uitat, exponent de seamă al generaţiei care a scris ultimele pagini ale istoriei gravurii tradiţionale japoneze la sfârşitul secolului al XIX lea.

Expoziţia este deschisă în Sălile Kretzulescu ale muzeului până pe 3 septembrie 2008.

Călătorie la curtea shogunală

Mai departe

Pe aceeași temă

Muzee

Creativitatea şi psihopatologia

În cadrul programului „Lecţie deschisă” Muzeul de Artă Cluj-Napoca, organizează joi, 15 mai, 2014, de la ora 18:00, la conferinţa cu titlul…

Fotografie

Curs de fotografie

Cei care doresc să urmeze un curs de poetică fotografică, fotojurnalism, tehnică fotografică analogă şi digitală, postprocesare digitală, au la dispoziţie o…

Articole

Suflul luminii

Cine a văzut măcar un "Prapur" al lui Horia Bernea are un reper pentru a-şi imagina stilul de pictură şi abordarea ideatică.…

Un gând potrivit

Împăratul ascultă de vorbele împărătesei şi dete sfară în ţară şi pe la toate împărăţiile, precum ca să se ştie că oricine va ghici semnele ce are fata împăratului pe trup, aceluia i-o va da de soţie. Când se auzi de astă hotărâre împărătească, se făcu mare vâlvă între împăraţi şi oamenii locului, şi toţi cu totul se sculară să meargă la curtea împărătească să-şi cerce norocul. Iar daca auzi şi ciobănaşul, îşi ceru simbria de la stăpânu-său, îşi mai vându şi ce bruma de ţoale mai avea, îşi cumpără un cal de atât pe cât îi ajunsese bani şi haine de primeneală, îşi luă ceva merinde şi plecă şi el. Cum se văzu la câmp, descălecă şi, cu ochii înmuiaţi în lacrămi, făcu o rugăciune la Dumnezeu să-i fie de ajutor în călătorie şi să izbândească, apoi încălecă din nou şi porni cu voie bună.